Habacuc a fost un profet din Vechiul Testament care a trăit în secolul al VII-lea î.Hr. El este autorul cărții biblice care îi poartă numele, cartea lui Habacuc.
Cartea lui Habacuc conține o serie de întrebări și răspunsuri între profet și Dumnezeu, care era preocupat de violența și nedreptatea din societatea de atunci. Habacuc la întrebat pe Dumnezeu despre aparenta lipsă de dreptate față de poporul lui Iuda, care era asuprit de imperiul babilonian.
Dumnezeu a răspuns că era conștient de situație și plănuia o intervenție pentru a-i pedepsi pe babilonieni. Habacuc a avut încredere în răspunsul lui Dumnezeu și a încheiat cartea cu o rugăciune de laudă și încredere.
Habacuc este amintit ca un profet care și-a menținut credința în Dumnezeu în ciuda circumstanțelor dificile din jurul său și care i-a învățat pe urmașii săi importanța de a avea încredere în Dumnezeu chiar și atunci când lucrurile par sumbre.
Părerile părinților Bisericii despre Habacuc
Părinții bisericii, care au fost conducători creștini și teologi ai primelor secole de creștinism, aveau opinii diferite despre profetul Habacuc.
De exemplu, Origen, un teolog și biblist din secolul al treilea, l-a considerat pe Habacuc un profet special care avea o viziune mai înaltă despre Dumnezeu decât majoritatea celorlalți profeți. Origen a văzut și cartea lui Habacuc ca pe un text profetic care arăta la venirea lui Hristos.
Augustin din Hipona, un alt teolog important al secolului al IV-lea, a interpretat cartea lui Habacuc ca o reflecție asupra dreptății divine. Augustin a văzut pe Habacuc un exemplu al modului în care credința îi poate ajuta pe oameni să facă față nedreptății și suferinței.
Ieronim, un cărturar și teolog din secolul al V-lea, l-a considerat pe Habacuc un model de evlavie și smerenie. Ieronim l-a văzut pe profet ca pe cineva care se încredea în întregime în Dumnezeu și care căuta să înțeleagă căile lui Dumnezeu chiar și atunci când lucrurile păreau de neînțeles.
În general, părinții bisericii au apreciat cartea lui Habacuc ca fiind o lucrare importantă a literaturii profetice, care conținea învățături valoroase despre credință, dreptate divină și încredere în Dumnezeu.
Principalele texte ale cărților și Habacuc
Cartea lui Habacuc este relativ scurtă, cu doar trei capitole, dar conține câteva versete importante. Iată câteva dintre versetele cheie din cartea lui Habacuc:
„Până când, Doamne, voi striga și nu mă vei auzi? Sau îți voi striga: Violență! Și nu vei salva?” (Habacuc 1:2)
„Iată, neamurile sunt ca picătura unei găleți și sunt socotite ca praful fin al cântarilor; iată, el ridică insulele ca pe un lucru foarte mic.” (Habacuc 40:15)
„Cei drepți vor trăi prin credința lor.” (Habacuc 2:4)
„Căci pământul va fi plin de cunoştinţa slavei Domnului, precum apele acoperă marea.” (Habacuc 2:14)
„Deși smochinul nu înflorește și nici nu este rod pe viță; chiar dacă roadele măslinului scad și câmpurile nu produc hrană; chiar dacă se iau oile din luncă și nu sunt vite în țarcuri; dar mă voi bucura de Domnul, mă voi bucura de Dumnezeul mântuirii mele.” (Habacuc 3:17-18)