Privilegiu. Trăim într-o perioadă de deschidere științifică și informativă în care știința însăși Îl explică pe Dumnezeu mai mult decât orice teolog. Poate că nu o voi vedea, dar știu că într-o zi astrofizica și fizica cuantică vor face parte din programa academică de teologie. Legile timpului și spațiului fizicii din secolul al XVI-lea sunt din ce în ce mai puțin crezute în timpul SI, ca centru crucial în care există o călătorie simultană între ceea ce numim trecut, prezent și viitor, nu poate exista decât în Azi.
Tetragrama, numele lui Dumnezeu EU SUNT, este IS-ul timpului, fie ieri, azi sau mâine. Aceasta explică intervenția pură și suverană a lui Dumnezeu în timpul oamenilor, decretele și planurile sale, prin simplul fapt că mâine există deja în Dumnezeu.
Două analize simple ale unei noi interpretări teologice referitoare la timp, spațiu și circumstanțe:
1-0 Timpul lui Dumnezeu este IS. Se mișcă simultan între ceea ce a fost, este și va fi. Prin urmare, singura noastră cale prin timp este să trăim ziua numită Azi.
Fizica cuantică numește asta simultaneitatea timpului. În teologie, este timpul etern.
Ciclul existenței, cel puțin aceasta ar rescrie deja întreaga interpretare a escatologiei dispensațiilor viitorului, unde marchează timpul și permanența în zile și ore ale evenimentelor și devine cel puțin, o escatologie a unei spirale eterne.
2- Circumstanțele se schimbă din perspectiva observatorului, adică ceea ce este, numai este, din perspectiva unică a observatorului, fiind variabil pentru observator, timp și spațiu. De data aceasta, É, schimbă împrejurarea chiar dacă scenariul este identic, deoarece observatorul este diferit. Isus, cel mai mare fizician cuantic, a spus odată: „totul este în privire, dacă pur, totul este pur, dacă impur, totul este impur” pentru că observatorul schimbă circumstanțele celor observate.
Cel puțin, rescrie teologia morală, și centralizează individuarea spiritualității și contrazice orice standard religios, întrucât legea a fost dată în spațiul și timpul oamenilor, deci limitată, iar astăzi după apostolul Pavel, depășită.
Harul a fost dat în timpul Veșnic, ceea ce ne lipsește este să cunoaștem legile veșnice care sunt guvernate de Dumnezeu, în acest singur timp posibil: AZI.
Lasă trecutul și nu suferi pentru viitor, trăiește pentru ziua, trăiește pentru AZI.
Ucenicie:
Fizica cuantică este o teorie fizică care descrie comportamentul materiei și energiei la scară subatomică. Se bazează pe un set de principii fundamentale, cum ar fi suprapunerea stărilor, încurcarea cuantică și incertitudinea cuantică, care sunt diferite de fizica clasică.
Fizica cuantică este una dintre cele mai fascinante și importante domenii ale fizicii moderne, deoarece ne permite să înțelegem mai bine lumea microscopică și să dezvoltăm tehnologii precum laserele, tranzistoarele și calculatoarele cuantice. În plus, are implicații profunde pentru filozofie și înțelegerea naturii realității.
Unele dintre aplicațiile practice ale fizicii cuantice includ criptografia cuantică, comunicarea cuantică și calculul cuantic, care au potențialul de a revoluționa modul în care ne ocupăm de informații și date.
Fabiano Moreno